Ce putem afla din cristalele antice despre apa și continentele Pământului?

Primele continente ale Pământului ar fi apărut din oceanele primordiale ale planetei mult mai devreme decât se credea anterior, la doar șase sute de milioane de ani după formarea planetei, sugerează noi cercetări pe cristalele antice.

Cercetătorii au descoperit că cristalele antice de zircon din Jack Hills, Australia de Vest, conțin dovezi ale apei dulci, ceea ce indică faptul că porțiuni de teren trebuie să fi fost prezente, deoarece apa dulce se poate forma doar dacă există uscat pe care să se adune după precipitații.

• Oamenii de știință au descoperit originile fierului metalic de pe Lună
• Utilizatorii de antidepresive ar putea renunța la tratament doar cu ajutorul medicului de familie

Echipa a descris zirconurile la o conferință a Uniunii Europene de Geostiințe în aprilie 2024.

Compoziția Pământului timpuriu i-a intrigat pentru mult timp pe oamenii de știință. Atunci când planeta noastră s-a format, acum 4,6 miliarde de ani, era o sferă fierbinte de magmă. Eonul următor, numit Hadean (4,6 miliarde – 4 miliarde de ani în urmă), este puțin înțeles. Deși știm că această magmă s-a solidificat în cele din urmă și a format o crustă, nu știm exact ce s-a întâmplat după aceea, scrie Live Science.

Cristalele antice arată că primele continente sunt mai vechi decât credeam

Unii oameni de știință au sugerat că Pământul ar fi fost în mare parte acoperit de apă încă de acum 4,4 miliarde de ani, conform celor mai vechi zirconuri descoperite vreodată. Totuși, nu este clar cum a ajuns apa aici. Poate că a fost parte din compoziția originală a planetei sau poate a fost rezultatul bombardamentului cu asteroizi purtători de apă la scurt timp după formarea sa.

Apa dulce ar fi fost prezentă doar dacă un ciclu hidrologic, evaporare și precipitație, începuse deja în acel moment al vieții Pământului, iar apa lipsită de mineralele prezente în apa sărată s-ar fi putut aduna pe porțiunile emergente ale crustei continentale, conform rezumatului prezentării.

Apa de ploaie conține izotopi mai ușori de oxigen, deoarece izotopii mai grei sunt mai rezistenți la evaporare. Apa sărată conține mai mulți izotopi grei de oxigen, care se evaporă mai greu.

Oamenii de știință au descoperit că zirconurile extrase din rocile din Jack Hills conțineau niveluri mai ridicate de izotopi ușori de oxigen decât cele formate în prezența apei marine, indicând faptul că s-au format pe măsură ce magma s-a ridicat la suprafață și a interacționat cu apa dulce.

Ce vârstă ar putea avea primele continente ale Pământului?

Cercetătorii au datat cristalele măsurând raporturile diferiților izotopi de uraniu din probe. Din cele 1.400 de zirconuri analizate, conform rezumatului prezentării, câteva au fost datate la 3,4 miliarde de ani în urmă și altele la 4 miliarde de ani în urmă. Majoritatea erau mult mai tinere, cele mai recente cristale datând de 1,85 miliarde de ani în urmă.

Zirconurile sunt extraordinar de rezistente. Prin urmare, ele rămân în roci mult mai tinere decât ele însele și astfel zirconurile tinere și cele vechi ajung să fie amestecate la un loc. Rocile în care au fost găsite zirconurile din Jack Hills au fost datate la 3 miliarde de ani.

Datorită rezistenței lor, zirconurile sunt extrem de utile în înțelegerea momentului precis în care plăcile continentale formate de crustă au început să spargă suprafața oceanului global. Cea mai veche rocă descoperită vreodată a fost datată la 4,03 miliarde de ani în urmă, dar pentru că cele mai vechi zirconuri sunt cu sute de milioane de ani mai vechi decât aceasta, ele oferă perspective rare asupra istoriei timpurii a planetei.

Dacă cercetătorii au dreptate, avanposturi izolate de uscat ar fi putut să se ridice din valurile primordiale mai devreme decât ne-am imaginat.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință ar fi descoperit unde a dispărut toată apa de pe Venus

Telescopul Webb a detectat vremea de pe o exoplanetă aflată la 280 de ani-lumină depărtare

Din ce sunt făcute stelele? Răspunsul l-a dat Cecilia Payne Gaposchkin în 1925

Telescopul Gemini a făcut o descoperire neașteptată despre stelele binare gigantice